regio UE GR MDRAP sdp fonduri_ue
Search

Împletitul din pănuşi de porumb

Această îndeletnicire se practică în zona noastră mai ales în satele Dimitreni și Chendu.

O largă utilizare le aveau pănuşile de porumb, în confecţionarea rogojinilor, saltelelor, a aşternutului de pat, coşuri de diferite tipuri, mărimi şi utilizări, articole de galanterie-poşete, cutiuţe. În Sf. Dimitrie, oamenii au învățat  confecționarea  obiectelor din pănuși de porumb  de la  un fost preot paroh Pal Gyula din anii 1940, iar cei din Chendu  au început practicarea acestui meșteșug  în anii 1950.  Valorificarea obiectelor  confecționate din pănuși de porumb, a fost mult mai ușoară pentru meșteșugarii din Chendu, deoarece acest sat se află așezat lângă drumul principal. Obiectele lucrate din pănuşi de porumb solicită multă răbdare, îndemînare şi fineţe în execuţie. Sunt preferate de meşteri, pănuşile care prezintă unele calităţi  ca: lungimea foii, fineţea, elasticitatea, culoarea. Ele se recoltează în perioada de coacere a porumbului, înainte de maturizarea completă. Cele mai calitative şi apreciate pănuşi sunt cele de la soiurile  şi hibrizii din varietatea „dinte de cal”, care au cele mai lungi şi fine, rezistente şi elastice, foi. Colectarea materiei prime se face manual, direct din câmp ori mecanic cu ajutorul combinelor. La colectarea manuală, odată cu desfacerea ştiuletelui, se separă şi foile de porumb. Cele mai indicate pentru împletituri sunt foile interioare ce îmbracă ştiuletele de porumb de culoare alb-crem, fine, subţiri, elastice şi fără pete.

Pănuşile exterioare nu se folosesc la împletit. După recoltarea, selecţionarea şi uscarea pănuşilor se depozitează la loc uscat pentru păstrare în magazii ori şoproane bine aerisite. Ele  pot fi imediat  folosite  după ce în prealabil au fost despicate în 2-3 sau mai multe făşii, în funcţie de lăţimea lor. Se va ţine cont că pănuşile nu se răsucesc cu mult timp  înainte de împletire, deoarece se desfac devenind improprii pentru folosirea ulterioară. Pănuşile se umezesc în apă călduţă  timp de 2-3 ore. După umezire foile de porumb se lasă să se zvânte  timp de 15-20 min, după care se răsucesc fâşie cu fâşie pentru obţinerea firului de urzeală şi de bătătură. Făşiile de porumb se  răsucesc spre stânga, iar împletitura se execută spre dreapta.

 Pentru confecţionarea împletiturilor  se folosesc mai multe procedee  „cosiţă”  împletită din 3 fire, unirea şi răsucirea firelor, metoda decorativ-ajurată, metoda legării nodurilor. Prin aceste procedee manuale se confecţionează diferite modele de coşuri, sacoşe, pălării, poşete, ştergătoare, suporturi, fructiere, casete ş.a., bunuri de larg consum şi o mare varietate de jucării, păpuşi, măşti, obiecte cu destinaţie decorativă. Împletitul se realizează fără unelte sofisticate sau maşini.

Unii meşteri utilizează pănuşi de porumb de diferite culori naturale, alţii utilizează şi pănuşi vopsiți cu coloranţi naturali sau de anilină (chimici). La coşuri, poşete, sacoşe se aplică adeseori ornamente din diferite materiale prin coaserea lor cu fir din pănuşi. Ca mai toți sătenii din Chendu, Margit Nagy a facut toata viața ei impletituri. La 18 ani a fost chiar trimisă trei săptămâni în unele sate din sudul țării pentru a le învăta pe tinerele de acolo acest mesteșug. Apoi a lucrat ca angajată la Cooperativa Mesteșugarească din Sighisoara, alături de alte 40 de femei din Chendu.

Toata familia Nagy s-a ocupat cu împletitul, iar miniexpozițiile lor de produse artizanale realizate din panusi de porumb atrag o mulțime de cumpărători. Oferta cuprinde câteva sute de modele de coșuri, suporturi de diverse forme, fețe de masa, coroane de flori, toate împletite din pănuși de porumb. Nimeni nu pleacă din Chendu cu mâna goala, greu este doar sa alegi din multitudinea de obiecte extrem de variate si de frumos lucrate.

Chendu, nr. 281

Tel: 0741 34 59 97, 0755 90 90.

DSC 1333