regio UE GR MDRAP sdp fonduri_ue
Search

Castelul Bethlen din Bahnea

În istoria castelului din Bahnea putem să delimităm patru faze importante de

construcţie: construcţiile lui Bethlen Farkas din anul 1545; reconstruirea de la sfârşitul secolului al XVII-lea de către Elek Bethlen senior, reconstruire terminată de fiul lui, Elek junior înaintea anului 1719. Castelul este decorat la sfârşitul secolului al XVIII-lea cu diferite elemente stilistice baroce, iar la mijlocul secolului al XIX-lea se efectuează ultimele modificări importante ale clădirii, când castelul primeşte forma sa actuală.

Conform inventarului, castelul era fortificat. Clădirile au fost înconjurate de o incită fortificată, prevăzută în cele patru colţuri cu turnuri octogonale, iar în partea de sud cu o poartă. Castelul era orientat nord-vest, sud-est, deci putem vorbi de turnurile din est, sud, vest şi nord. În turnul din est era amenajat capela castelului, a cărei interior îl cunoaştem din desenul apărut în lucrarea lui Lukinich Imre, unde este publicat şi un desen despre uşa renascentistă a capelei. Corpul principal cu două niveluri era între turnurile din nord şi est. Dintre cele patru turnuri există şi astăzi doar cel din nord, deoarece era direct alipit de clădirea principală. Corpul de reşedinţă a fost înconjurat de dependinţele gospodăreşti, de exemplu bucătăria şi cuptorul au fost aşezate între turnurile de nord şi est. În jurul castelului se întindea un parc, o grădină de legume şi una de zarzavaturi, o livadă şi un heleşteu.

Ultima importantă fază de construcţie a castelului a fost una din secolul al XIX-lea, realizat în timpul lui Farkas Bethlen (1813–1870). Farkas Bethlen reconstruieşte castelul în stilul romantic specific perioadei, utilizând elementele stilistice semicirculare (Rundbogenstil), care se pot vedea şi azi.

După naţionalizarea din 1948 a început o deteriorare rapidă a stării castelului. Incinta fortificată şi pavilioanele de colţ au dispărut, fiind folosite ca materiale de construcţie de către localnici .În anul 2008 castelul revine în posesia familiei, în proprietatea lui Fruzsina Bethlen, fiica lui Ádám Bethlen jr. Ea transportă bunurile mobile din castel, şi donează clădirea Bisericii Reformate din Transilvania